Câţi bani scoate Guvernul din buzunarul românilor norocoşi - Criza, dar mai ales înăsprirea continuă a reglementărilor şi a fiscalităţii în domeniu au dus, în ultimii trei ani, la dispariţia de pe piaţă a 40% din societăţile autorizate să opereze cazinouri. Astfel, dacă în 2008 erau înregistrate 25 de astfel de companii la nivel naţional, anul acesta au rămas doar 15. În schimb, veniturile statului din taxele specifice impuse organizatorilor de jocuri de noroc s-au triplat, de la 289,35 milioane de lei în 2008 la aproape 607 milioane de lei în 2010.

Câţi bani scoate Guvernul din buzunarul românilor norocoşi

Mai multe stiri din Ziarul Saptamana Financiara:

Confiscarea extinsă e doar un flyer electoral

Confiscarea extinsă e doar un flyer electoral - Subiectul confiscării extinse a averilor dobândite ilicit tinde să se reinflameze. Comisia Europeană ne dă târcoale pentru a vedea cum stăm cu reformele în domeniul justiţiei pentru următorul raport pe 2012, iar acesta este un punct critic. De fapt, citind conţinutul proiectului, rezultă că nu e decât un flyer bun de fluturat, pe termen scurt, în ochii electoratului şi ai Comisiei. Guvernul „a uitat” să insereze două dispoziţii esenţiale din Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului UE, ceea ce face imposibilă aplicarea practică a confiscării extinse. Sunt însă posibile abuzurile şi şantajele politice.

Guvernul pasează haosul din energie în curtea Parlamentului

Guvernul pasează haosul din energie în curtea Parlamentului - La finele lunii septembrie, Comisia Europeană a demarat procedurile de infringement împotriva României pe motiv că nu a modificat legile energiei şi gazelor naturale conform directivelor comunitare. Guvernanţii au promis că în două luni vor rezolva problema, dar nu au întreprins nimic. În schimb, vor să scape de responsabilitate şi să paseze Parlamentului sarcina de a scăpa de sancţiune.

Câţi bani scoate Guvernul din buzunarul românilor norocoşi

Mihai Tănăsescu: La FMI, fiecare zi este o competiţie în care îmi pun în valoare aptitudinile şi cunoştinţele

Mihai Tănăsescu: La FMI, fiecare zi este o competiţie în care îmi pun în valoare aptitudinile şi cunoştinţele - Opinia publică îl percepe în calitatea sa de reprezentant al României la FMI. Recunoaşte că este mai simplu aşa, însă consideră că titulatura de senior adviser al directorului executiv acoperă mai bine atribuţiile, obligaţiile şi provocările pe care le presupune activitatea sa de la Washington. De altfel, pentru Mihai Tănăsescu, o zi de muncă este mereu alta, deşi programul este acelaşi: cercetare, analiză, dezbateri, intervenţii în Board sau consultări.

Peste 45.000 de firme radiate voluntar din Registrul Comerţului

Peste 45.000 de firme radiate voluntar din Registrul Comerţului - În încercarea de a salva măcar o parte din business, foarte multe firme aleg în această perioadă dificilă din punct de vedere economic diferite soluţii menite să prelungească perioada pe care o au la dispoziţie pentru redresarea financiară. Unele dintre variantele cele mai utilizate sunt fie intrarea în insolvenţă, fie suspendarea activităţii.

Se alege praful de parteneriatele public-private?

Se alege praful de parteneriatele public-private? - În primăvara acestui an, Ministerul Economiei lansa în piaţă patru proiecte de investiţii, în parteneriat public-privat, cu o valoare de peste 10 miliarde de euro, ale căror termene de realizare trebuiau să înceapă încă din primele luni ale anului viitor. Pentru că nicio companie energetică mare din Europa nu s-a arătat interesată de respectivele proiecte, singura speranţă au rămas investitorii chinezi. După multe tatonări, nici aceştia nu se grăbesc însă să vină în România.

56.000 de euro: costul unui loc de muncă creat de stat

56.000 de euro: costul unui loc de muncă creat de stat - Chiar dacă bugetarii mai speră într-o minune, într-o majorare a salariilor anul viitor, un lucru este cert: cheltuielile cu personalul vor fi îngheţate în 2012. Proiectul de buget cuprinde o majorare de doar 0,83%, de la 17,1 în 2011 la 17,3 miliarde de lei în 2012. Nici în anii viitori nu este estimată o creştere considerabilă a cheltuielilor de personal: în 2013 ele vor ajunge la 19,1 miliarde de lei, în 2014 la 19,8, iar în 2015 la 21,1. Sume nominale care vor fi roase de inflaţie. Premierul are însă soluţii alternative: intenţionează să investească masiv în crearea de noi locuri de muncă.

Efectul de bază duce creşterea PIB la niveluri-record

Efectul de bază duce creşterea PIB la niveluri-record - E conomia a crescut în al treilea trimestru cu 1,9% faţă de cele trei luni anterioare şi cu 4,4%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, înregistrând astfel cele mai mari creşteri din ultimii trei ani. În termeni ajustaţi sezonier, creşterea economică faţă de trimestrul trei din 2010 a fost de 4,5%. În primele nouă luni ale anului, economia a crescut faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 2,7% pe serie brută şi cu 2,6% în termeni ajustaţi sezonier. La cea mai recentă evaluare a acordului cu FMI, autorităţile şi Fondul au menţinut prognoza de creştere economică de 1,5% pentru acest an, dar au redus-o semnificativ pe cea din 2012, la 2%.

Ziarele, departe de ultimul cuvånt

Ziarele, departe de ultimul cuvånt - Citeam zilele trecute pe blogul unui coleg de breaslă un lucru extrem de trist - omul încerca să-şi imagineze cum va arăta mass-media fără ziare. Era sătul de televiziune, cel puţin în forma în care a ajuns acum. Ca jurnalist care a lucrat câţiva ani şi „pe sticlă”, îl înţeleg. Ca ziarist pentru care presa scrisă a fost prima dragoste, nu pot decât să-l încurajez. Eu am învăţat că imaginea se poate face şi prin cuvinte. Că satisfacţia cea mai mare o ai atunci când rândurile tale sunt parcurse de la un capăt la altul de cititori. Şi acum îmi aduc aminte de prima mea ştire - avea cam 600 de semne -, dar şi de primul reportaj. Am leşinat de satisfacţie când şefii mei de atunci m-au lăudat: „E bine, merge”.

Datornicii la bănci pot fugi, dar nu se pot ascunde, a decis Curtea Europeană de Justiţie

Datornicii la bănci pot fugi, dar nu se pot ascunde, a decis Curtea Europeană de Justiţie - Încercarea beneficiarilor unor credite bancare de a evita, prin diferite mijloace, rambursarea acestora a devenit o realitate frecventă a ultimilor ani în spaţiul european. Săptămâna trecută, Curtea de Justiţie de la Luxembourg a recurs la o interpretare creativă, dând o mână de ajutor băncilor din Uniunea Europeană în urmărirea datornicilor al căror domiciliu actual a devenit necunoscut. Astfel, atunci când nu se cunoaşte domiciliul actual al unui consumator, instanţa de la ultimul domiciliu cunoscut poate fi competentă să soluţioneze o acţiune formulată împotriva acestuia.

Concurs de furat singuri căciula

Concurs de furat singuri căciula - La stat nu mai lucrează 1,39 milioane de oameni ca în 2009, ci doar 1,225 milioane. Ce s-a întâmplat cu mai bine de 100.000 de bugetari, au fost daţi afară sau sunt „ascunşi” pe undeva? Până a afla răspunsul la întrebare e bine de văzut că şi în companiile private lucrează un soi de bugetari, dar pe care acestea nu-şi propun să-i disponibilizeze, din contră, chiar le majorează lefurile. De ce? Pentru că firmele îi consideră foarte importanţi pe cei care le mijlocesc relaţia cu statul: contabili, inspectori de resurse umane, consultanţi fiscali, evaluatori, lichidatori judiciari etc. Cu alte cuvinte, persoanele care le permit societăţilor comerciale să răzbată printr-un mediu economic care, generic, îi împiedică pe oamenii de afaceri să întreprindă ceva, ocupă o poziţie privilegiată. Oare ce-i mai uşor: să simplifici mediul de business ori să adaugi un numărul apreciabil de funcţionari privaţi la 1,2 milioane de bugetari?!

Foşnetul bancnotelor, foşnetul ziarelor

Foşnetul bancnotelor, foşnetul ziarelor - Ban la ban şi păduche la golan Luni: „CNVM, executată silit de păgubiţii FNI”, scrie Curierul Naţional, care precizează că „Suma totală pe care Comisia o are de plătit tuturor investitorilor depăşeşte 500 mil. euro”. Fin.ro o citează pe Angela „Merkel: criza din Europa, cea mai gravă din 1945”, cancelarul german adăugând că „dacă Europa nu se simte bine, nici Germania nu se simte bine”. În articol ni se mai spune că „Pe un ton ofensiv, Merkel a luat apărarea zonei euro”. Din aceeaşi sursă aflăm că „Fiecare al cincilea chinez vrea Mac”.

Bomba săptămånii

Bomba săptămånii - Leul, la cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni Cursul de referinţă a urcat la 4,3598 lei/euro la sfârşitul săptămânii trecute - cel mai ridicat nivel din ultimele 17 luni, potrivit cotaţiilor publicate de Banca Naţională a României. Pe piaţa interbancară euro a atins valori maxime situate în jurul nivelului de 4,366 lei. În ultima perioadă BNR a susţinut prin intervenţii indirecte leul. În absenţa acestora, moneda naţională s-ar fi depreciat mai mult. „Deşi volumele au fost foarte reduse, în piaţă a fost prezent continuu un vânzător de euro care a ţinut cursul aproape de 4,36 lei/euro. Cel mai probabil a fost încă o intervenţie indirectă a BNR, care a vrut să ţină cursul cât de cât stabil”, a spus un dealer. În ultimele zile ale săptămânii trecute au crescut şi dobânzile practicate pe piaţa interbancară. De exemplu, dobânzile overnight erau vineri la 8%, iar cele pe scadenţe la trei luni erau în intervalul 6-6,5%.

Declaraţia săptămånii

Declaraţia săptămånii - "Sunt şi am fost profund îngrijorat (din cauza crizei datoriilor suverane din zona euro - n.r.). Cred că voi fi la fel de îngrijorat mâine şi săptămâna următoare" Barack obama, preşedintele SUA

Părerea mea!

Părerea mea! - OK: Dorin Badea Dorin Badea, şeful trezoreriei UniCredit Ţiriac Bank, este noul preşedinte al asociaţiei analiştilor financiari certificaţi internaţional. În urma votului din cadrul adunării generale a fost ales consiliul director al CFA România, format din nouă membri care au mandat până în octombrie 2012. CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (SUA), care are misiunea de a promova interesele breslei şi de a menţine standarde ridicate de integritate şi excelenţă profesională. Candidaţii la titlul CFA trebuie să promoveze o serie de trei examene într-o perioadă de 3-7 ani, care necesită, fiecare, circa 250-300 de ore de studiu individual. În plus, sunt necesari 4 ani de experienţă profesională relevantă, precum şi aderarea la un cod de standarde etice şi profesionale stricte. KO: Emil Boc Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la începutul săptămânii trecute, comentând cazul Apostu, că de şase luni existau informaţii despre acest subiect, pe care le ştia inclusiv premierul. În replică, Emil Boc a spus că „la nivelul premierului primeşti doar informaţii cu caracter general despre anumite stări cu potenţial infracţional din anumite regiuni, dar niciodată date concrete, pe persoane”. Chit că ştia, chit că nu, Emil Boc iese extrem de şifonat în urma acestui scandal. Pentru că nu este doar premier, ci şi preşedintele partidului care şi-a făcut drapel din tema luptei anticorupţie. Dacă ştia, e grav, fără alte comentarii. Dacă nu ştia, înseamnă că e un prost preşedinte de partid. Pentru că Sorin Apostu este departe de a fi singurul edil pedelist intrat în vizorul DNA, ci doar penultimul dintr-o lungă serie, dat fiind că, la finalul săptămânii trecute, a intrat pe listă şi primarul PDL al Braşovului, George Scripcaru.

Banii nu vin niciodată după nevoi

Banii nu vin niciodată după nevoi - Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiindcă în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care populaţia plătea consumul nu erau din economisirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

De vorbă în lanul de secară

De vorbă în lanul de secară - Adică, până una-alta, vorbe de clacă! Am recitit cele scrise săptămâna trecută şi am avut revelaţia că subiectele „Apostu” şi „Geoană” se menţin în agenda publică, în mod ciudat, fără să apară alte elemente propriu-zis noi. Spectaculosul a venit, poate, doar de la „stenograme”, adică de la înregistrările DNA-ului (apropo, cum, oare, ajung astea în presă?), respectiv de la şedinţa Comisiei de integritate a PSD.

Vorbe multe, gaz puţin!

Vorbe multe, gaz puţin! - Vine iar, implacabil, Generalul Iarnă. Pentru România încep iarăşi chinurile din sistemul energetic, deopotrivă şi pentru cetăţeni. Într-o ţară săracă, plasată pe Paralela 45, iarna este un lux pe care este obligată să-l poarte.